Viziunea la distanță în KGB – În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică și Statele Unite au fost angrenate într-o competiție acerbă nu doar pe plan tehnologic și militar, ci și în domeniul supranaturalului. Unul dintre cele mai controversate programe ale KGB a fost utilizarea viziunii la distanță (remote viewing) pentru spionaj paranormal. Această tehnică presupunea utilizarea unor indivizi cu presupuse capacități extrasenzoriale pentru a obține informații despre baze militare, documente clasificate și activitățile inamicilor fără a fi fizic prezenți.
1. Ce Este Viziunea la Distanță și De Ce Era Interesată URSS?
Viziunea la distanță reprezintă abilitatea de a percepe informații despre locații, obiecte sau persoane aflate la mari distanțe, fără utilizarea simțurilor convenționale. Aceasta a fost un subiect de interes major pentru KGB, deoarece:
- Ar fi oferit un avantaj strategic în războiul informațional.
- Putea fi utilizată pentru descoperirea bazelor secrete ale NATO.
- Avea potențialul de a obține informații fără riscurile spionajului tradițional.
La mijlocul anilor ’60, KGB-ul a început recrutarea persoanelor care susțineau că au astfel de capacități, iar unele dintre experimente au fost finanțate direct de către stat.
2. Proiectul „Raza Nevăzută” – Primul Program Sovietic de Spionaj Paranormal
Unul dintre cele mai importante programe ale KGB a fost „Raza Nevăzută”, în cadrul căruia persoane cu abilități paranormale erau instruite să „vadă” locații secrete din Statele Unite și Europa de Vest.
Metodele utilizate în cadrul proiectului:
- Subiecții erau plasați într-o cameră izolată și li se cerea să descrie o anumită locație sau obiectiv militar.
- Se testau metode prin care aceștia puteau percepe documente clasificate aflate în alte țări.
- Se încerca determinarea poziției liderilor politici inamici prin vizualizare extrasenzorială.
Exemplu notoriu: Se spune că un spion sovietic extrasenzorial a fost capabil să descrie o bază militară americană secretă din Germania cu un grad ridicat de acuratețe.
3. Laboratorul Secret de Parapsihologie din Moscova
În anii ’70, KGB a colaborat cu Academia de Științe a URSS pentru a înființa un laborator de parapsihologie în Moscova. Aici, cercetătorii sovietici încercau să înțeleagă mecanismele viziunii la distanță și să determine dacă această abilitate poate fi amplificată.
Metode folosite:
- Antrenamente de concentrare mentală – Subiecții erau supuși unor exerciții intense pentru a-și dezvolta capacitățile.
- Expunerea la unde electromagnetice – Se testa influența radiațiilor asupra percepției extrasenzoriale.
- Hipnoza și inducerea stărilor alterate de conștiință pentru a facilita accesul la informații extrasenzoriale.
Unele rapoarte sugerează că KGB-ul a testat și substanțe psihoactive pentru a stimula viziunea la distanță, similar experimentelor CIA din programul MKUltra.
4. Cazul Ninel Kulagina – Femeia cu Percepție Extrasenzorială
Una dintre cele mai controversate figuri implicate în experimentele KGB a fost Ninel Kulagina, o femeie rusă care susținea că poate „vedea” locații îndepărtate fără a fi prezentă acolo fizic.
Experimentele efectuate pe Kulagina:
- A fost testată în condiții controlate pentru a demonstra dacă poate descrie obiecte ascunse în alte încăperi.
- I s-au prezentat fotografii ale unor locații necunoscute, iar ea trebuia să ofere detalii despre ele.
- Unele documente susțin că ar fi reușit să vadă și să descrie un laborator militar american, ceea ce a alertat serviciile de informații sovietice și occidentale.
În ciuda acestor rapoarte, mulți cercetători rămân sceptici, sugerând că unele dintre experimente ar fi putut fi trucate pentru a impresiona oficialii sovietici.
5. Spionaj Paranormal vs. Spionaj Tradițional – Care Era Mai Eficient?
Deși KGB-ul a investit sume uriașe în cercetările parapsihologice, rezultatele au fost inconsecvente și greu de reprodus. În comparație cu metodele tradiționale de spionaj (agenți infiltrați, interceptări radio, sateliți), viziunea la distanță nu oferea o precizie suficientă pentru a fi folosită ca metodă primară de colectare de informații.
Cu toate acestea, anumite rapoarte sugerează că spionii extrasenzoriali au oferit uneori informații utile, ceea ce a dus la continuarea cercetărilor până la prăbușirea URSS.
6. Dezvăluirile Post-Sovietice și Impactul Asupra Lumii Moderne
După căderea URSS, mai mulți foști cercetători sovietici au vorbit despre aceste experimente, însă multe dintre documente rămân clasificate.
Întrebări care rămân:
- Au reușit sovieticii să dezvolte o metodă eficientă de spionaj paranormal?
- Există organizații care încă folosesc această tehnică?
- Cât din informațiile oferite de spionii extrasenzoriali erau reale și cât erau simple coincidențe?
Unele rapoarte sugerează că unele guverne ar continua în secret cercetările asupra percepției extrasenzoriale, însă fără dovezi concludente.
Programul de viziune la distanță al KGB rămâne una dintre cele mai misterioase inițiative din Războiul Rece. Deși rezultatele nu au fost întotdeauna convingătoare, interesul URSS pentru acest domeniu demonstrează cât de departe era dispusă să meargă pentru a obține un avantaj strategic. În final, rămâne întrebarea: A fost spionajul extrasenzorial doar un mit sovietic sau o realitate ascunsă de ochii lumii?
