Orașele subterane – numeroase tradiții religioase au menționat existența unor lumi ascunse sub pământ, fie ca locuri ale morților, fie ca orașe misterioase unde trăiesc ființe superioare. De la Sheol-ul biblic până la Agartha mitologică, aceste concepte au influențat profund cultura umană.

1. Sheol – Lumea umbrelor din Biblie
Biblia face frecvent referire la Sheol, un loc subpământean unde sufletele morților sunt separate de lumea celor vii. Spre deosebire de conceptul modern al iadului, Sheol nu este neapărat un loc de suferință, ci mai degrabă un tărâm al morților, o stare de existență umbrită.
📖 Psalmul 139:8 – „Dacă mă voi coborî în Sheol, Tu ești de față”.
📖 Isaia 14:9 – „Sheolul de jos se tulbură pentru tine, ca să te întâmpine la venirea ta.”
Sheol este menționat ca un loc real, situat sub pământ, unde sufletele așteaptă judecata.

2. Hades și Tartarus – Mitologia greacă
Mitologia greacă descrie un vast tărâm subteran, cunoscut sub numele de Hades, unde sufletele morților sunt judecate. Hades include mai multe zone:
- Câmpiile Elizee – unde sufletele drepților trăiesc în pace.
- Tartarus – locul unde sunt încarcerate ființele malefice, inclusiv Titanii.
- Râul Styx – frontiera dintre lumea celor vii și cea a morților.
Interesant este că Apostolul Petru face o referire la Tartarus în 2 Petru 2:4, spunând că „Dumnezeu nu i-a cruțat pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în Tartarus.” Această afirmație sugerează un echivalent creștin timpuriu al mitului grecesc.

3. Agartha și Shambala – Orașele ascunse ale spiritualității orientale
Legendele budiste și hinduse menționează existența unor regate ascunse sub pământ:
- Shambala – o țară mitică menționată în textele budiste, considerată a fi un loc de iluminare spirituală, inaccesibil oamenilor obișnuiți.
- Agartha – o vastă rețea de orașe subterane, locuite de ființe avansate spiritual, posibil legate de Atlantida pierdută.
Se spune că această civilizație subterană ar fi condusă de un rege numit „Regele Lumii” și că unele tuneluri din Himalaya sau Tibet ar putea duce la această lume ascunsă.

4. Orașele subterane ale Anunnakilor (Sumerieni)
Mitologia sumeriană vorbește despre Anunnaki, zei care ar fi coborât pe Pământ și ar fi avut baze subterane. Unii cercetători ai teoriei extratereștrilor antici speculează că textele sumeriene sugerează existența unor orașe subterane unde Anunnaki ar fi locuit sau ar fi desfășurat activități misterioase.
Tăblițele de lut sumeriene menționează locuri precum Abzu, descris ca o regiune subpământeană unde Enki, unul dintre principalii zei sumerieni, ar fi trăit.
5. Orașele pierdute ale creștinismului esoteric
Textele apocrife creștine sugerează că există locuri subterane ascunse unde trăiesc drepții:
📜 Cartea lui Enoh menționează un loc unde „îngerii căzuțiț” sunt încarcerați.
📜 Evanghelia lui Nicodim descrie coborârea lui Iisus în „Adânc”, unde eliberează sufletele celor drepți.
Aceste referințe sugerează existența unor tărâmuri ascunse, accesibile doar prin revelație divină.
Religiile lumii conțin numeroase referințe la orașe subterane, fie ca locuri ale sufletelor, fie ca centre de cunoaștere ascunsă. De la Sheol și Hades, până la Agartha și orașele mitice ale Anunnakilor, miturile despre lumi subpământene continuă să fascineze omenirea.
Aceste povești ridică întrebări interesante: Sunt ele doar simbolice, sau ascund o realitate pe care încă nu am descoperit-o? Este posibil să existe structuri subterane necunoscute, inspirate din aceste legende?
Indiferent de răspuns, miturile despre orașe subterane rămân o parte importantă a spiritualității umane.