Papa Pius XII este una dintre cele mai controversate figuri ale secolului XX. Conducând Biserica Catolică între 1939 și 1958, a fost martor la ororile celui de-Al Doilea Război Mondial. În ciuda poziției sale de lider spiritual al milioane de credincioși, Vaticanul și arhivele sale ascund numeroase documente care ar putea oferi o perspectivă mai clară asupra rolului său în acea perioadă. A fost Pius XII un complice tăcut al regimului nazist sau un diplomat precaut care a acționat din umbră pentru a salva vieți? Ce documente rămân ascunse în arhivele Vaticanului?
Context istoric
În 1939, Eugenio Pacelli a devenit Papa Pius XII, preluând conducerea Bisericii Catolice într-un moment de mare incertitudine mondială. Războiul izbucnise, iar Europa era prinsă între forțele Axei și cele ale Aliaților. Papa s-a poziționat oficial ca fiind neutru, însă această „neutralitate” a ridicat întrebări serioase.
Înainte de a deveni papă, Pacelli fusese nunțiu apostolic în Germania și semnase în 1933 Concordatul dintre Vatican și Germania nazistă, un tratat care a garantat anumite drepturi pentru catolici, dar a fost perceput de unii ca o legitimizare a regimului lui Hitler. În timpul războiului, Vaticanul a evitat să condamne public atrocitățile naziste, inclusiv Holocaustul, ceea ce i-a atras critici severe.
Oamenii vor judeca tăcerea Vaticanului nu doar în timpul războiului, ci și în anii ce vor urma. Nu întotdeauna neutralitatea înseamnă dreptate – John Cornwell, autorul cărții „Hitler’s Pope”
Controverse și acuzații
Un aspect central al dezbaterii despre Papa Pius XII este tăcerea sa în fața exterminării evreilor europeni. Deși Biserica a fost implicată în salvarea unor refugiați, multe voci susțin că Papa ar fi putut face mai mult.
- „Papa lui Hitler” – Unii istorici îl acuză că a colaborat indirect cu regimul nazist, oferindu-i legitimitate prin lipsa unei opoziții ferme.
- Documente dispărute – Există dovezi că anumite scrisori și rapoarte despre acțiunile Vaticanului în timpul Holocaustului au fost scoase din arhive și ascunse.
- Rolul Vaticanului în coridoarele de evadare – După război, numeroși criminali naziști au scăpat prin așa-numitele „Rutele Vaticanului”, un sistem de evadare care i-a ajutat pe foști ofițeri SS să fugă în America de Sud.
Documente ascunse în arhive
În martie 2020, Vaticanul a deschis parțial arhivele legate de pontificatul Papei Pius XII. Cercetătorii care au avut acces la documente au descoperit informații care arată că Vaticanul era la curent cu atrocitățile comise de naziști mult mai devreme decât s-a recunoscut oficial. Totuși, multe dosare rămân inaccesibile publicului larg.
Printre documentele care ar putea fi cruciale, dar care sunt încă restricționate, se numără:
- Rapoartele diplomatice dintre Vatican și Berlin – Ar putea clarifica poziția reală a Vaticanului față de regimul nazist.
- Scrisorile către episcopii catolici – Se speculează că unele dintre ele conțineau directive clare despre cum să acționeze în fața regimului hitlerist.
- Dosarele privind salvarea evreilor – Deși Vaticanul susține că a salvat numeroși evrei prin intermediul rețelelor sale, documentele exacte care atestă acest lucru rămân nepublicate.
Tăcerea în fața răului este ea însăși rău: Dumnezeu nu ne va considera nevinovați. A nu spune nimic este a spune ceva. A nu acționa este a acționa.
Defensiva Vaticanului
Biserica Catolică a susținut constant că Papa Pius XII a acționat din umbră pentru a evita represaliile împotriva catolicilor și pentru a proteja cât mai multe vieți. Susținătorii săi argumentează că a facilitat ascunderea evreilor în mănăstiri și că a orchestrat numeroase operațiuni umanitare, chiar dacă nu a condamnat public regimul nazist.
În plus, Vaticanul susține că acțiunile diplomatice discrete ale Papei au contribuit la atenuarea unor măsuri drastice ale naziștilor. Cu toate acestea, fără acces complet la toate documentele relevante, aceste afirmații rămân greu de verificat.
Dezvăluiri recente
După deschiderea parțială a arhivelor în 2020, au ieșit la iveală noi detalii despre activitatea Vaticanului în timpul războiului. Cercetările sugerează că Papa Pius XII a primit rapoarte detaliate despre Holocaust de la episcopii din Europa încă din 1942, dar nu a emis nicio declarație publică fermă împotriva genocidului.
De asemenea, s-au descoperit dovezi că Vaticanul ar fi fost implicat în eforturi de negociere pentru a obține eliberarea unor prizonieri de război, dar fără rezultate majore. Încă există un număr semnificativ de documente sigilate care ar putea aduce clarificări esențiale.
Papa Pius XII rămâne o figură enigmatică, iar adevărul despre rolul său în Al Doilea Război Mondial este încă învăluit în mister. Arhivele Vaticanului conțin documente care ar putea schimba radical percepția asupra pontificatului său, dar accesul la acestea rămâne restricționat. Va veni vreodată ziua în care Vaticanul va dezvălui întreaga poveste? Sau anumite secrete vor rămâne pentru totdeauna ascunse în spatele zidurilor Sfântului Scaun?
